POEZ'IE, poezii, s.f. 1. Modalitate a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul imaginilor expresive, al unui limbaj concentrat, al afectivităţii, al rimei, al ritmului etc.; (concr.) creaţie literară în versuri. ♦ Totalitatea compoziţiilor în versuri ale unui poet, ale unui curent literar, ale unui popor etc. 2. Fig. Caracter poetic al unei opere literare, al unui peisaj, al unei situaţii; farmec, frumuseţe, încântare. [Pr.: po-e-] - Din fr. po'esie.
Sursă : DEX'98 (33539)  - ana_zecheru

POEZ'IE s. v. farmec, fascinaţie, încântare, magie, poetică, vrajă.
Sursă : Sinonime (201558)  - siveco

POEZ'IE s. (LIT.) stihuri (pl.). versuri (pl.), (Mold. si Transilv.) vers. (Scrie ~ si proză.)
Sursă : Sinonime (201557)  - siveco

poez'ie s. f., art. poez'ia, g.-d. art. poez'iei; pl. poez'ii, art. poez'iile
Sursă : DOR (272396)  - siveco

POEZ'I//E ~i f. 1) (în opoziţie cu proză) Operă literară artistică scurtă în versuri. 2) Totalitate a unor astfel de opere literare artistice (ale unui poet, ale unui popor, ale epocii etc.). ~a poeţilor români din sec.XIX. ◊ ~ populară (orală) creaţie populară în versuri. ~ calendaristică ansamblu de poezii populare privind obiceiurile calendaristice. 3) fig. Ceea ce are caracter poetic, ce încântă; farmec; vrajă. ~a vieţii. [G.-D. poeziei; Sil. po-e-] /<fr. po'esie
Sursă : NODEX (348286)  - siveco